sa fie primavara?

Statea Apollo in varful muntelui Olimp
Si privea departe la intinsele mari,
La pustietati si salciile plangatoare.

Din departarea se auzea cantecul liturgic
Al unei privighetori.
Iar Apollo, neclintit asculta fluierul sufletului acelei vietati.
Aproape, mai aproape, mai aproape.

Pana cand pasarea, confundand mainile de marmura
calde, colosale,
cu crengile aspre ale unui copac
se aseza in causul palmelor zeului
si-ncepu a-si cladi un cuib din ramuri inmugurite.

Sa fie primavara?

Iar Apollo se indragosti de aripile tandre ale pasarii
Si-astepta ca ea sa depuna oua
Din care-au iesit apoi si pui
Si puii-au invatat sa zboare.

Si-au venit vanturi mari
Si dimineti din ce in ce mai reci
Iar privighetoarea si puii sai
au zburat spre alti Olimpi.

Lui Apollo, ramanand in urma,
De tristete
au inceput sa-i cada frunzele.

Sa fie toamna?

bring the boys back home

Timpul a stat. Muzica s-a oprit.

Ah, muzica dulce a razboiului!
Scarsnetul testelor zdrobite,
Horcaitul plamanilor gauriti,
Plescaitul limbilor inecate in sange,
Cosmarurile, insomniile.

Dar timpul a stat.
In linistea noptii, ei asteapta nemiscati semnalul meu.
Purtand masca neagra de calau,
Ii privesc cum asteapta
Sa apas pe tragaci
Ca sa-si poata incepe fuga grosolana.
Vor sa fuga de pe esafod,
Sa fie dezlegati
de maini,
de picioare,
de pacate.
Fara sa clipeasca
Asteapta zdranganitul glontului pe teava.

Dar pistolul
E in mana mea.

the cure – lullaby

I spy something beginning with s…

on candystripe legs the spiderman comes
softly through the shadow of the evening sun
stealing past the windows of the blissfully dead
looking for the victim shivering in bed
searching out fear in the gathering gloom and
suddenly!
a movement in the corner of the room!
and there is nothing i can do
when i realize with fright
that the spiderman is having me for dinner tonight!

quietly he laughs and shaking his head
creeps closer now
closer to the foot of the bed
and softer than shadow and quicker than flies
his arms are all around me and his tongue in my eyes
“be still be calm be quiet now my precious boy
don’t struggle like that or i will only love you more
for it’s much too late to get away or turn on the light
the spiderman is having you for dinner tonight”

and i feel like i’m being eaten
by a thousand million shivering furry holes
and i know that in the morning i will wake up
in the shivering cold

and the spiderman is always hungry…

“Come into my parlour”, said the spider to the fly… “I have something… “

tandru si rece

Nu stiu daca zbor sau cad
de mii de cosmosuri
de mii de ani
cobor
in zbor.

cad de pe umerii timpului
caci timpul e-ntr-un cutremur vesnic:
se zbate sa ne arunce de pe el ca pe niste muste
grase si perverse.

toti cadem de acolo.

cadem intr-un somn spumos
iar cand ne trezim
corpul e moale si amortit
sufletul e amortit!
fiinta
si nefiinta.

Si-apoi se apropie de noi toate pasarile diminetii, turturele bete ne ciupesc carnea si incepem sa simtim cum

sangele e pompat in membre. Ne incalzim.

Cu una din maini ating penisul caldut al unui om din apropiere. Pulseaza.
O data, de doua ori,
isi incordeaza muschii coapselor parca strapuns de trasnet,
de trei ori,
apoi nimic.

Intregul cosmos il reprezinta erectia constanta a omului ATOTMURITOR si ATOTPOTENT.
Carnea ne infloreste in triolete triste: Muzica albastra a zorilor, scarsnetul sinelor de timp.
Vad in soare strabunii si le aud chemarea
E toropitor
Si ma intreb daca strigatele lor ar mai exista
daca n-ar fi urechea mea sa le auda.
Vreau soarele!

.

Stau tolanita pe masa de lemn
torn absint peste cubuletul de zahar
amestec
torn absint peste cubuletul de zahar
amestec
Beau absint din doua pahare diferite
pentru ca nu poti bea de unul singur.

Beau si arde.

Voi astepta sa-mi fie mistuite organele si-apoi
sa-nmugureasca altele noi
ce nu simt foamea caineasca
a savurarii omului.

ultima toamna a unui condamnat

Ce blestem!
Ce blestem sa privesti barbatii iubind!

Ploua din nou peste ramasitele suculente ale zilei. Picaturi cumplit de reci se lovesc de fetele barbatilor
si ale femeilor
dar mai ales ale barbatilor.

Ei merg prin ploaie fara sa aiba un motiv
sau vreo cauza nobila
dar merg mereu inainte spre epicentrul febrei.

Privesc barbatii iubind. Blestemati!

Stateam candva cu tampla lipita de pantecele patern al unui iubit
Erau dorinte pulsand inauntru: muguri ce zvacnesc, infasurati intr-o carpa grea.

E atat de multa tandrete in felul de a iubi
al unui barbat.
E atat de multa tandrete in arcuirile muschilor de piatra.

Contemplati sarutul unui barbat. Intrati intr-o camera goala cu un creion in mana si dilatati imaginea sarutului de parca ar fi sufletul unei perechi de buze feroce si colosale.

Sexul puternic. Sexul nu e o ratacire prin toamna
cu ochii intrati
adanc
in orbite.

Sexul e armonia dintre om si natura.
Libidoul – dintre om si poezie.
Viata crescand si intarindu-se.

Ce toamna rece ne e data, imbietoare spre imbratisari.

Priviti barbatii toamna… Caci numai ei pot iubi deopotriva sufletul cu trupul si trupul cu sufletul.

E ultima toamna a barbatilor condamnati.

Ca-n fiecare an
E ultima toamna
Iar
si iar
si iar.

.

Ce binecuvantare e sa fii femeie. Binecuvantate fie femeile nemiloase care ne-am nascut! Holocaustul sta in mainile noastre.