tandru si rece

Nu stiu daca zbor sau cad
de mii de cosmosuri
de mii de ani
cobor
in zbor.

cad de pe umerii timpului
caci timpul e-ntr-un cutremur vesnic:
se zbate sa ne arunce de pe el ca pe niste muste
grase si perverse.

toti cadem de acolo.

cadem intr-un somn spumos
iar cand ne trezim
corpul e moale si amortit
sufletul e amortit!
fiinta
si nefiinta.

Si-apoi se apropie de noi toate pasarile diminetii, turturele bete ne ciupesc carnea si incepem sa simtim cum

sangele e pompat in membre. Ne incalzim.

Cu una din maini ating penisul caldut al unui om din apropiere. Pulseaza.
O data, de doua ori,
isi incordeaza muschii coapselor parca strapuns de trasnet,
de trei ori,
apoi nimic.

Intregul cosmos il reprezinta erectia constanta a omului ATOTMURITOR si ATOTPOTENT.
Carnea ne infloreste in triolete triste: Muzica albastra a zorilor, scarsnetul sinelor de timp.
Vad in soare strabunii si le aud chemarea
E toropitor
Si ma intreb daca strigatele lor ar mai exista
daca n-ar fi urechea mea sa le auda.
Vreau soarele!

.

Stau tolanita pe masa de lemn
torn absint peste cubuletul de zahar
amestec
torn absint peste cubuletul de zahar
amestec
Beau absint din doua pahare diferite
pentru ca nu poti bea de unul singur.

Beau si arde.

Voi astepta sa-mi fie mistuite organele si-apoi
sa-nmugureasca altele noi
ce nu simt foamea caineasca
a savurarii omului.

balada unui strain

Pe Andrei l-a lovit o femeie.

Ah, Andrei, nu te mai stradui sa plangi. Umbli si ti se aud oasele scrasnind. Iti sovaie mana dreapta, iti sovaie irisii in crapaturile pamantului. Ia banii si cu ei salveaza Atlantida, inoata, zboara! Ah, Andrei, stingher sarac, n-ai trecut inca din copil in barbat. Albul obrazului este cel ce te tradeaza, moale ca o spuma, nebrazdat de santuri de lacrimi grele. Ah, Andrei, nu te mai stradui sa plangi, te rog, caci as putea plange eu in locul tau.

Ah, Andrei…

Fapt: Andrei se afla pe motocicleta undeva in capitala pe data de 6 octombie 2009 dimineata devreme cand o femeie la volanul unei masini (presupunem prin absurd ca era o masina rosie) l-a accidentat, sau altfel spus, l-a lovit. Femeia a continuat sa conduca considerand ca impactul a fost produs de o insecta mai mare care s-a storcit de parbriz. Andrei… Nu stim exact ce a patit Andrei, dar in orice caz s-a ales cu un soc.

Fapt: Andrei a cersit in Cismigiu timp de 12 ore pana cand l-am intalnit. A strans 4 lei.

I. a spus: “Pe Andrei l-a lovit o femeie.” Despartirea violenta si trista, palma, rana suculenta a sufletului… himere de-o clipa. Intr-adevar, am citit prea mult. Intr-adevar, am ranit si eu prea mult.

!

Frumos trupul meu?

Dumnezeule, frumos cum doar zorii pot fi uneori, albastrii si reci.

Voluptoasa gura mea?

De parca ar fi stat sa soarba pleoape. De parca in spatele ei sta o lume intr-un cutremur vesnic.

Salbatic trupul meu?

Salbatic ca o limba cu gust neasteptat. Infiorator ca un strigoi. Dar gol ti-e sufletul!

“Plangi de frica, mielule?

Nu plang, nu plang, domnule.
Eu n-am lacrimi, domnule.”

.

.

Si totul din cauza ei. Dati vina pe ea, stigamati-o, n-o sa stie. E ciudat, Andrei, sa fi scris toate lucrurile astea, desi stiu ca se prea poate ca numele tau nici macar sa nu fie Andrei. Dumnezeule, ce ochi aveai!

Roger Waters ar merita sa fie pictat in icoane.

Pink Floyd a spus totul.

anim’est fourth edition

Domnilor, viata m-a invatat ca niciun mesaj nu poate fi inteles mai bine decat prin intermediul animatiilor. Imaginile contureaza o lume ireala, in mod ironic, acid ca o lamaie foarte foarte acra. Desi la un film bun am ras sau am plans, la filmele de desene animate am zambit amar, stiind ca sunt libera sa inteleg ce vreau.

Anul acesta este al patrulea an in care in capitala se desfasoara Festivalul International de Filme Animate. Ce ma face sa fiu atat de binedispusa de fiecare data cand vad o asemenea proiectie? Faptul ca cele mai multe sunt facute de amatori, de artisti in devenire, de tineri. Sunt bucati consistente de arta, iesite din mintile neintinate ale unor oameni carora inca nu le este frica sa spuna ceea ce gandesc si sa exprime ceea ce simt. CEEA CE SIMT.

Iar tot in spiritul cinic al zilei de azi, un filmulet care sa sublinieze, inca o data, de ce iubim femeile.

“I bring sorrow to the ones who love me.

It was during this sorrow that love came to me.
A voice filled with harmony.
It said, live still.
I am life.
Heaven is in your eyes.
Is everything around you just the blood and mud?
I am divine.
I am oblivion.
I am the god that comes down from the Heavens
and makes the earth a heaven.

I am love!

I am love.”

Te caut ca un nebun alergand descult pe cai ferate ce duc la gari parasite. Gari in care consistenta mortii este atat de dura, atat de aspra incat ma doare tot corpul, plamanii au in ei aer invechit iar stomacul se revarsa in furii fetide. Te caut, te gasesc, te pierd. Prea mult zeu si prea putin om, prea mult luceafar si prea putin stea. Cu cat te vanez mai mult cu atat te indepartezi de mine, cu cat simt mai intens cu atat mi se scurteaza timpul in care aproape ca te prind de calcaie si ma zbat sa le ating cu buzele. Ah, ratacitoarea piele a calcaiului, uscata si crapata de setea cadavrelor pe care a pasit. Ah, iubire! Tu chiar nu obosesti niciodata sa-mprastii-n jurul tau atata chin? Nu-ti simti si tu umerii striviti de lacomia de a lua inapoi ceea ce ai dat oamenilor mai frumos? Adiere nomada. Inger decazut ce se viseaza mantuitor, ce se-ntampla cu tine? Candva, se scria despre tine.

Giacomo Casanova.
Don Juan de Marco.
Marchizul de Sade.
Orfeu.
Paolo Malatesta.

morti.

Un moment de reculegere pentru cei mai mari amanti. Doar un moment inainte sa le omoram pana si numele.

Fuga aceasta pe urmele tale e singura ce ma alina, fire nestatornica. Dar ce as putea face in fata supremei forme de arta? IUBIREA – arta carnii, arta vietii, arta fericirii demult disparute. “Esti aici? Esti acolo? Unde esti?”